Doamnele din veacul al XII-lea – Partea a II-a

Concluziile lui Duby sunt resemnate, dar realiste. Toate sursele citate de el susţin două idei surprinzător de simple: femeile aveau un rol secundar în societatea medievală din nordul Franţei în secolul al XII-lea, dar, totodată, pe fondul unui progres economic, spre sfârşitul secolului găsim punctul unei ameliorări a condiţiei femeii. Nu putem fi siguri nici de una, nici de alta, dar nu avem nici temeiuri mai bune pentru a crede contrariul. Avem la dispoziţie, noi şi Duby, doar imaginea unor bărbaţi despre femei. Scrieri ale unor femei nu s-au păstrat. În prezenţa lor am avea probabil o altă perspectivă.

Aşadar, realizările sunt modeste, autorul însuşi le precizează încă de la început. Atunci de ce o carte întreagă destinată acestui subiect? Un articol de câteva pagini ar cuprinde cu siguranţă concluziile cercetării. Răspunsul meu este următorul. Pe istoric nu numai prezentarea concluziilor îl interesează, ci şi povestirea în sine.

Povestirea în sine trebuie să fie un obiectiv, altfel cartea nu şi-ar afla rostul. Nu numai că rezumă textele literare, dar încearcă să-şi imagineze în ce condiţii erau citite, ce idei îşi făceau cei ce le ascultau. Imaginaţia nu este îngrădită, din contră. G. Duby, ca şi un scriitor, îşi construieşte câteva personaje, le aşază într-o anumită ordine. Cartea este în mare măsură şi un roman, deşi rămâne totuşi o carte de istorie. Merită să reflectăm la această întrepătrundere între literatură şi ştiinţă!

Cred că genul acesta acesta de scriere a istoriei se apropie foarte tare de literatură. Pe lângă dorinţa de a stabili adevărul (şi Duby e perfect conştient de dificultatea acestei sarcini, în constrast cu pleiada istoricilor romantici, pentru care a descoperi adevărul nu e niciodată ceva greu) este totuşi prezentă dorinţa de a construi personaje, de a le da viaţă. Pare că opera literară a lui Duby are o pondere mai însemnată decât opera sa ştiinţifică. Cel puţin în această carte.

Doamnele veacului al XII-lea nu explică mai nimic. Abia dacă ştim ceva despre societatea acelor vremuri, abia dacă putem reconstrui câteva fapte indubitabile. Felul de a gândi al oamenilor de atunci probabil ne este foarte străin. Nu cred că-l putem pătrunde. Duby crede că femeile erau tratate ca obiecte sau monedă de schimb. Eu sunt sceptic, totuşi, că oamenii acelor veacuri gândeau în aceste concepte.

Ceea ce rămâne interesant – motiv pentru care acest gen de istorie va avea succes în viitor – constă în ciudăţenia acelor timpuri. Faptul că intuim diferenţa majoră dintre lumea contemporană şi cea de acum 800 de ani ne determină să fim curioşi, să citim cu atenţie astfel de romane.

Renunţând la explicaţiile globale, cu trimitere la indicatori economici, istoria astfel scrisă se îndreaptă cu siguranţă spre domenii foarte interesante. Istoria relaţiilor dintre sexe va fi fără doar şi poate citită în anii ce vor veni. Dar în acelaşi timp, acest gen de istorie renunţă la posibilitatea consensului ştiinţific, îşi reduce ambiţiile ştiinţifice. Obiectivitatea rămâne ca obiectiv, dar este limitată de la bun început din cauza subiectelor tratate, foarte alunecoase. Cu cât sunt mai atractive, cu atât devin mai greu de stăpânit ştiinţific astfel de subiecte. Acordul specialiştilor va fi mai greu de găsit printre cei care reflectează la astfel de probleme.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s